Rezultate

Rezultate așteptate ale proiectului

Proiectul își propune să obțină o clasificare a cauzelor principale, strategiilor de adaptare și motivatiilor pentru reducerea risipei de fructi și legume crude la fermieri, producatori, servicii de alimentație, comercianți și consumatori, integrate într-o platformă web care va sprijini părțile interesate (fermieri, producători, servicii alimentare, comercianți cu amănuntul și consumatori) sa reduca risipa alimentară.

Rezumatul Etapei 2022

Obiectivele Etapei 2022

Strategiile destinate reducerii risipei fructelor și legumelor trebuie să se bazeze pe cunoașterea exactă a contextului în care este generată risipa. Aceasta implică înțelegerea comportamentului generatorilor de deșeuri de fructe și legume. Din acest motiv, primul an al proiectului s-a concentrat pe membrii lanțului alimentar, plus alți stakeholderi. În consecință, obiectivele specifice ale primei etape au fost: (1) Lansarea proiectului – crearea unui set de proceduri de lucru în proiect, definirea precisă a termenelor, responsabilităților, etc; (2) Analiza impactului economic, social si de mediu al risipei alimentare (din surse secundare); (3) Colectarea datelor primare în vederea identificării principalelor cauze ale risipei alimentare de fructe și legume crude la nivelul stakeholderilor lanțului alimentar; (4) Colectarea datelor primare în vederea identificării principalelor strategii de reducere a risipei de fructe și legume crude la nivelul stakeholderilor lanțului alimentar; (5) Colectarea datelor primare în vederea identificării principalelor motivații pentru reducerea risipei de fructe și legume crude la nivelul stakeholderilor lanțului alimentar. Toate obiectivele primei etape au fost îndeplinite (conform detaliilor din secțiunea „3. Rezultatele etapei anuale”). 

Rezultatele Etapei 2022

Îndeplinirea obiectivelor etapei 2022 este demonstrată de obținerea rezultatelor dupa cum urmează.
În legătură cu obiectivul (1) (Lansarea proiectului – crearea unui set de proceduri de lucru în proiect, definirea precisă a termenelor, responsabilităților, etc), pentru buna desfășurare a proiectului, am elaborat un set de proceduri de management al proiectului. Un workshop de lansare a proiectului a fost organizat la început și alte întâlniri periodice cu membrii echipei s-au desfășurat pentru a răspunde nevoilor legate de organizare, informare și derularea activităților.
Obiectivul (2) Analiza impactului economic, social si de mediu al risipei alimentare are ca rezultat asociat o sinteză a impactului economic, social și de mediu al risipei alimentare. Aceasta s-a realizat pe baza reenziei literaturii de specialitate. Am concluzionat ca cele trei tipuri de impact se suprapun în mare măsură, cauzele lor aparțin, de asemenea, celor trei domenii (economic, social, de mediu), de aceea ele trebuie studiate dintr-o perspectivă sistemică.
Obiectivele (3)-(5) legate de colectarea datelor primare în vederea identificării principalelor cauze ale risipei de fructe și legume la nivelul stakeholderilor lanțului alimentar de fructe și legume, a strategiilor de reducere a risipei și a motivațiilor pentru reducerea acesteia au condus în final la 48 de interviuri și trei seturi largi de date (despre cauze, strategii, motivații) sub forma scrisă a interviurilor. În vederea obținerii lor, am parcurs o serie de etape. Am revizuit literatura de specialitate despre risipa alimentară și cercetarea calitativă. Am elaborat trei scripturi de interviu. Am identificat categoriile de stakeholderi. Am identificat sursele de unde putem găsi acești stakeholderi (de exemplu, asociații de fermieri, grupuri de acțiune locală etc) și modalitățile în care îi găsim. Am selectat participanții din fiecare categorie. Am desfășurat interviurile. Am transcris verbatim interviurile. Deși analiza datelor este programată pentru anul al doilea al proiectului, am realizat în avans o analiză preliminară a datelor calitative obținute. Am diseminat rezultatele parțiale.
Abordarea calitativă pentru a investiga risispa de fructe și legume crude a fost selectată ca fiind cea mai potrivită metodă de cercetare în cazul nostru întrucât se lucrează cu date non-numerice și încearcă să interpreteze semnificația din datele culese. Cercetarea calitativă ne ajută să înțelegem mai bine problema risispei de fructe și legume prin studiul stekeholderilor. Cercetarea calitativă este concepută pentru a ilustra semnificația percepțiilor și cunoștințelor care informează acțiunea sau rezultatele care sunt măsurate de obicei prin cercetarea cantitativă. Am optat pentru interviuri individuale și de grup și pentru analiza tematică a conținutului.
Ghidul pentru interviuri a avut următoarele secțiuni: Introducere; Percepția asupra înțelesului risipei alimentare; Cauze ale risipei de fructe și legume crude; Motivații pentru reducerea risipei; Factori care împiedică reducerea risipei; Strategii/ măsuri pentru reducere a risipei; Concluzii. Aceste trei secțiuni se regăsesc în versiunile pentru fiecare dintre cele trei categorii de stakeholderi.
Pe baza literaturii de specialitate și a unui interviu de grup cu membrii proiectului, am identificat următoarele categorii de stakeholderi:

1. membrii lantului alimentar - fermieri, transportatori, procesatori, vânzători (en-gros, en-detail, depozitele), servicii de alimentație, consumatori individuali;

2. alți stakeholderi: decidenți administrativ-politici, cercetatori, ONG-uri și procesatori de deșeuri

Implementarea interviurilor a avut loc online și față în față, în funcție de disponibilitatea persoanelor intervievate. Am realizat o analiză preliminară a datelor, din care am extras câteva exemple și le-am inclus în Tabelul 1.

Tabelul 1. Principalele cauze, strategii și motivații pentru reducerea risipei de fructe și legume crude (exemple)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cauze ale risipei de fructe și legume crude

Producție mai mare decat cererea; Culturile sunt afectate de dăunatori; Cumpărare în exces de către retaileri și consumatori; Fenomene meteorologice (seceta); Criteriile consumatorului (culoare, gust, forma, etc.); Lipsa forței de muncă; Facilități de transport și depozitare inadecvate.

„Da, dăunători, microbi, micoze, bacterii și vremea, că nici asta nu e bună în cultura de varză. Dacă avem o vreme ploioasă, și din cauza asta nu putem să intrăm la camp, nu putem să pulverizam și acolo vine problem. Că dăunatorii, microbii atacă, fiecare zi trece, și vine problemă dupa problemă. Asta e problema cu vremea ploioasă. Dacă n-avem vreme ploioasă, este secetă. Si asta e o problemă în cultura de varză, dacă n-ai posibilitatea să irigi. Asta e o problemă mare. Din cauza secetei poate să vină un fel de vierme la pământ și mananca rădăcina verzei și dacă mănâncă rădăcina verzei, ajungi la faliment. Cine are posibilitatea să faca irigații, nu mai are probleme, că dacă pământul este umed, viermisorul ăsta nu vine si nu mănâncă rădăcina verzei. Dar ce pot să spun eu, după anul ăsta de experiența, cine nu poate face irigații nu prea merită să cultive legume.” (Fermier)
„Cu faptul că nu avem niște comenzi predictibile și trebuie să transportăm mai multă marfă decât avem comenzi, pentru că nu e ceva predictibil. Săptămâna asta poate mi se comandă o anumită cantitate, săptămâna viitoare o altă cantitate. Si noi transportăm mai multă marfă, în ideea că poate cineva vine și comandă” (Transportator)

Strategii aplicate pentru a reduce risipa de fructe și legume crude

Moduri de păstrare și ambalare adecvate; Legislație care să faciliteze procesele de compostare și donare; Eliminarea intermediarilor;Crearea unor platforme pentru donatii.

“Cred că o comunicare pe subiectul fructe-legume mai mici, pătate, pistruiate, cele care nu se cumpără nicăieri. Poate o educare a consumatorului până la urmă. Că sunt bune, sunt și mai ieftine și trebuie consumate în primul rând, că rezistă mai puțin decât altele. Asta cred că ar ajuta. E schimbare de mentalitate. Pur și simplu.” (Transportator)
„Întotdeauna trebuie să ai un control asupra legumelor și a fructelor pe care le ai, cele vechi să le procesezi prima dată, cele proaspete care ți-au venit ... să le procesezi ultima dată.” (Servicii de alimentație)

Motivații pentru reducerea risipei de fructe și legume crude

Profit; Satisfacție personală; Mediu mai curat; Un viitor mai bun pentru familie

„Trebuie să facem economie, sa nu risipim nimic, să valorificăm totul. Pentru reducerea costurilor.” (Vânzător)
„Fructele și legumele sunt și un pic mai apropiate de sufletul sau de știința mea de bază. Știu cât se muncește pentru un astfel de produs, câtă muncă, valoare, muncă, zile, om sunt implicate în producția sau ajungerea la garantarea acestui produs. Și deocamdată această risipă, pe care foarte mulți o văd ca și o chestie secundară, pentru mine mi se pare că e primordială, cunoscând și fiind ancorat în viața socială, cunoscând și pătura mai săracă a populației care din păcate nu-și poate permite, și alții aruncă.” (Decident administrative-politic)
„Valorile mele mă motivează să nu risipesc. Nu îmi place să risipesc.” (Consumator)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Diseminarea rezultatelor Etapei 2022

Diseminarea rezultatelor parțiale s-a făcut în cadrul Simpozionul Agro-Economie și Antropologie Rurală, Ediția a III-a, din 18 noiembrie 2022, organizat de Institutul de Cercetări Economice și Sociale Gh Zane, Academia Română, Filiala Iași, în parteneriat cu Asociația Rural Development Research Platform, Academia de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” București – Secția de Economie Agrară și Dezvoltare Rurală și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României” din Timișoara (https://acadiasi.org/simpozionul-de-agro-economie-si-antropologie-rurala-saar-2/). Titlul lucrării prezentate a fost ”Consumers’ understanding of the causes of fruit and vegetable waste: a qualitative approach”. De asemenea, rezultatele au fost incluse pe site-ul proiectului: https://tbs.ubbcluj.ro/foodwaste/

În plus, am redactat și trimis spre publicare două articole științifice legate de tema proiectului. Toate materiale din cadrul acțiunilor de diseminare au mentionată afilierea la proiect prin textul: "Grant of the Ministry of Research, Innovation and Digitalization, CNCS – UEFISCDI, project number PN-III-P4-PCE-2021-0538, within PNCDI III”.

Rezumatul Etapei 2023

Obiectivele Etapei 2023

(1) Crearea platformei pentru reducerea risipei de fructe și legume; (2) Investigarea influenței formei atipice a fructelor și legumelor și a tipului locului de vânzare asupra intenției de cumparare; (3) Studierea în cadrul unui experiment a capacității diferitelor mesaje de a stimula cumpărarea fructelor și legumelor cu forme atipice; (4) Investigarea motivațiilor fermierilor, comercianților cu amănuntul și serviciilor de alimentație de a accepta fructele și legumele cu forme atipice.

Rezultatele Etapei 2023

În legătură cu obiectivul (1) Crearea platformei pentru reducerea risipei de fructi și legume, s-a obținut rezultatul: Prima versiune a Platformei web pentru reducerea risipei alimentare de FL, "Team up for less waste".
A rezultat o platformă foarte complexă, ale cărei funcții și structură au fost create utilizând rezultatele activității din proiect. Mai exact, am organizat două workshopuri/interviuri cu membri ai lantului alimentar pentru a determina cele mai potrivite funcții ale platformei (proiectul și-s propus doar un workshop). De asemenea, membrii echipei de cercetare au analizat mediul online, diverse proiecte și aplicații existente, și au sugerat o serie de funcții. Aceștia au constatat că nu există o platforma similară cu cea construită in cadrul proiectului, care să fie activă. Structura și funcțiile platformei au fost realizate pe baza rezultatelor interviurilor cu stakeholderii și analizei membrilor echipei de cercetare asupra mediului online, literaturii de specialitate și discuțiilor cu diverși specialiști. În vederea testării și actualizării platformei, am implicat membrii lanțului alimentar în testarea ei și am organizat întâlniri online pentru a obține feedback-ul lor. De asemenea, echipa de cercetare a analizat platforma și a creat o listă de modificări propuse. Platforma a fost actualizată conform propunerilor. Datorită complexității platformei și din dorința de a îmbunătăți continuu platforma, procesul de testare și actualizare continuă și în etapa următoare.

În legătură cu obiectivele (2)-(4) [(2) Investigarea influentei locului de vanzare și a formei atipice a fructelor și legumelor asupra intentiei de cumparare; (3) Studierea in cadrul unui experiment a capacitatii diferitelor mesaje de a stimula cumpararea fructe și legume cu forme atipice; (4) Investigarea motivațiilor fermierilor, comercianților cu amănuntul și serviciilor de alimentatie de a accepta fructe și legume cu forme atipice], s-au obținut rezultatele: O sinteza a comportamentului consumatorului asociat cu fructele și legumele cu forme atipice (pe baza sondajului si a experimentului in piață); O sinteza a motivatiilor si barierelor legate de acceptabilitatea fructelor și legumelor cu forme atipice de catre fermieri, servicii alimentatie, si retaileri. Acestea sunt detaliate în continuare.

Sondajul.

Până în prezent nu este clar dacă tipul punctului de vânzare (PV) ar putea compensa nivelul perceput al deformării fructelor și legumelor. În plus, până în prezent, nu se știe dacă tipul PV afectează disponibilitatea de a cumpăra fructe și legume deformate. În acest context, studiul care a folosit sondajul și-a propus să dezvăluie dacă tipul PV unde este oferit un fruct sau o legumă influențează percepția nivelului deformării sale și probabilitatea de cumpărare a acelui aliment. Prin urmare, studiul de față explorează posibilitatea de a utiliza tipul PV ca pârghie pentru a crește achizițiile de FL deformate. Sondajul a chestionat online un panel de consumatori și a obținut 1021 de răspunsuri valide (422 consumatori din Romșnia si 599 din Marea Britanie). Datele au fost culese de căre o firmă specializată care deține paneluri de consumatori. Echipa de cercetare a creat chestionarul, a supervizat programarea chestionarului online în vederea culegerii datelor, a verificat și curățat datele culese, a analizat datele. Am folosit consumatori din două țări pentru a testa existența diferențelor între acestea. Am ales roșiile ca obiect de studiu deoarece acestea, împreună cu merele, sunt principalele FL produse în UE, sunt frecvent consumate și adesea irosite în magazinele de vânzare cu amănuntul. Am investigat cinci tipuri de PV: piața țăranilor (micilor producători locali), aprozar, magazin bio, supermarket – stand convențional și supermarket – stand bio. Am folosit trei forme ale roșiilor: normală, cu deformare mică și cu deformare moderată (Figura 3). Etapele procesului: analiza literaturii de specialitate; stabilirea obiectivului sondajului; crearea si pre-testarea chestionarului; culegerea datelor; analiza datelor.
Rezultatele au arătat că PV influențează nivelul de anormalitate perceput al roșiilor. În România, cele mai „prietenoase” locații sunt piețele micilor producători locali (iar în Marea Britanie, standul bio al supermarketului). Aceste rezultate le sugerează comercianților cu amănuntul să ia în considerare cu atenție efectul PV unde se vinde produsul asupra percepției și comportamentului consumatorilor.

Experimentul în piață. Experimentul s-a derulat în piețele volante din Cluj-Napoca în zilele de joi (interval orar 12-14) și sâmbătă (interval orar 9-12), în perioada 22.06-1.07 (Figura 1).

Figura 1. Imagini cu produsele comercializate în cadrul experimentului în piață

Experimentul a vizat studiul comportamentului consumatorilor de legume neprocesate și a constat în expunerea clienților la mesaje menite să-i încurajeze să achiziționeze legume cu forme atipice. Etapele procesului au fost: analiza literaturii de specialitate; stabilirea obiectivului de cercetare; identificarea locatiei pentru desfasurarea experimentului (piata producatorilor locali); incheierea unui protocol de colaborare cu autoritatea care gestioneaza pietele; identificarea producatorilor participanți la experiment; elaborarea protocolului pentru experiment; stabilirea mesajelor care vor fi testate; desfasurarea experimentului; colectarea datelor; analiza datelor. Pentru a selecta mesajele potrivite, s-a realizat mai întâi o analiză a literaturii de specialitate, apoi s-au pre-testat câteva mesaje pentru ca ele să fie diferinte în ochii consumatorilor. În final, echipa de cercetare a selectat pentru experiment două mesaje:
“Acceptă diversitatea naturii!” (el face trimitere la autenticitatea produselor) și
“Ajută-mă să nu ajung la gunoi! ” (el face trimitere la reducerea risipei).
Experimentul a arătat că vanzarile mai mari s-au inregistrat pentru mesajul despre autenticitate: “Acceptă diversitatea naturii!”
La finalul experimentelor, micii producători locali care au participat au primit câte o diplomă de participare pentru a le arăta aprecierea față de implicarea în eforturile de reducere a risipei alimentare (Figura 2).

Figura 2. Modelul diplomei de participare acordată fermierilor implicați în experimentele din piață

Interviurile despre acceptabilitatea fructelor și legumelor cu forme atipice de către fermieri, servicii de alimentație și retaileri.

Etapele: elaborarea script-ului pentru interviu; contactarea potentialilor participanti; stabilirea datelor pentru interviuri; desfasurarea interviurilor; analiza datelor obtinute. Am creat un script pentru interviuri și am organizat două interviuri de grup, la care au participat 10 persoane (Figura 6). Interviurile au durat a durat in jur de o oră.  De asemenea, am investigat cauzele care duc la risipa de fructe și legume deformate, efectele acesteia si strategiile propuse (depășind astfel obiectivele propuse ințial în proiect). Am obținut următoarele informații:
Cauze ale risipei de FL deformate: Preferinta consumatorilor pentru fructele și legumele cu forme perfecte; Preferinta vânzătorilor pentru fructele și legumele cu forme perfecte; Eliminarea fructelor și legumelor imperfecte de catre fermieri.
Efecte: Cresterea risipei alimentare; Perpetuarea unei perceptii gresite a consumatorilor despre caracteristicile fructelor și legumelor imperfecte; Pierderi economice; Impact negative asupra mediului natural.
Motivații pentru sporirea acceptabilității, strategii de reducere a risipei: Comercializarea mai frecventa a FL deformate pentru a-i obisnui pe consumatori cu prezenta lor si a schimba perceptia asupra “anormalitatii” formei; Educarea consumatorilor pentru cresterea accetabilitatii lor; Mediatizarea fructelor și legumlor deformate; Utilizare in reclame a fructelor și legumelor imperfecte; Procesarea fructelor și legumelor imperfecte; Suport pentru producatorii locali din partea retailerilor.

Diseminarea rezultatelor Etapei 2023

Rezultatele proiectului au fost diseminate pe mai multe căi, și anume prin:

Toate cele de mai sus au menționat afilierea la proiect conform cerintelor contractului: “Project supported by a grant of the Romanian Ministry of Research, Innovation and Digitalization, CNCS – UEFISCDI, project number PN-III-P4-PCE-2021-0538, within PNCDI III”.